Just another WordPress site

Sans-serif

Aa

Serif

Aa

Font size

+ -

Line height

+ -
Light
Dark
Sepia

Anul meu sabatic

Ieri am fost impreuna cu baietii in parcul palatului Stirbei din Buftea. Este la 5-10 minute de noi, un loc absolut superb.

Multa verdeata, pomi infloriti, lacul micut cu lebede si gaste. Imi place primvara, ma inspira si imi da o stare nemaipomenita. Simt nevoia sa petrec cat mai mult timp afara, in aer liber. N-am fost niciodata un om “de casa”.  Vreau sa ma plimb, sa merg mult, sa respir aer curat, sa fac poze.

20140330_172219

In ultima vreme s-au intamplat multe in viata noastra, Florin este foarte ocupat si am ajuns sa apreciez foarte mult timpul petrecut impreuna, toti trei. Momentele cand reusesti sa te deconectezi, sa iti eliberezi mintea de orice grija si pur si simplu te bucuri de natura si de iubire.

Eu acum ma simt un pic ca in articolul despre Anul Sabatic. Simt ca acesta este un an sabatic pentru mine intr-un sens usor diferit. Sunt in concediu postnatal, am cea mai mare responsabilitate din lume dar sunt rupta de job, de realitate, de stirile negative, de oamenii care imi displac. Eu acum ma dedic in intregime lui Sasha. Sa se dezvolte frumos, sa ma simta aproape, sa ne jucam impreuna. Timpul sta in loc pentru ca tot ce este in exterior nu ma mai intereseaza. Restul lucrurilor par asa micute si marunte. Suntem doar noi si restul lumii.

Si interesant este ca desi sunt atat de prinsa in rolul de mama, am mai multa grija de mine ca oricand. Sa fiu sanatoasa si sa ma simt bine fizic si psihic. Am inceput sa fac sport, sa merg la masaj, sa gatesc chestii noi si sa citesc cat mai mult. Simt nevoia sa imi hranesc mintea si sufletul cu lucruri care imi plac si sa fiu mai mult decat omul-robot.

In general trebuie sa se intample ceva destul de radical in viata noastra ca sa devenim constienti de cat de conditionati suntem. Facem lucrurile pentru ca “asa trebuie”, pentru ca asa fac si ceilalti, pentru ca sunt niste standarde in care vrem sa ne incadram, pentru ca ne pasa prea mult ce cred ceilalti despre noi. Devenim roboti si ne abandonam pe noi insine.

In anul meu sabatic invat sa ma bucur mai mult, sa ma eliberez treptat de toate conditionarile adanc inradacinate si sa iubesc mai mult.

.