“Si urmatorul cand il faceti?”

Stiti cum e dupa ce te casatoresti, pana sa ai copil toata lumea te intreaba cand va inmultiti. Daca ai o relatie de lunga durata dar nu v-ati casatorit, toata lumea intreaba cand va luati (aici nu ma incadrez pentru ca noi ne-am casatorit repejor). Dar vad in jur niste “standarde” in care trebuie sa ne incadram. Noi acum suntem la etapa “si urmatorul cand il faceti?”.

Habar n-am. M-am saturat de graba asta de a le face pe toate rapid si de multe ori ma simt prinsa intr-o lupta contra cronometru. Imi doresc multi copii, cariera, timp liber, vacante etc etc. Si uit sa ma bucur de ce am in ACEST MOMENT.

Imi pare rau ca suntem asa de blocati in ceea ce societatea impune incat uitam ce ne dorim noi cu adevarat. Nu e nimeni obligat nici sa se casatoreasca, nici sa faca copil pana intr-o anumita varsta. La femei incepe sa ticaie ceasul biologic abia dupa 35-40 de ani (=scade calitatea si cantitatea ovulelor). Insa tu simti cand e momentul si daca nu te simti pregatita, nu o face. Cred ca trebuie sa iti doresti foarte mult un copil ca sa fii un parinte bun si implicat. Exista si exceptii dar eu vorbesc la modul general.

Eu si Florin ne-am dorit sa ne casatorim, desi nu ne leaga un act. Suntem mult mai mult de atat. Am vorbit si inainte sa decidem sa facem un copil si am intrat cu tot sufletul in treaba asta. Orice decizie iei, trebuie sa o faci cu toata fiinta ta. Sunt atatea cupluri care trec la pasul urmator doar pentru ca sunt presati de catre rude, de catre societate. Si e pacat pentru ca nu vor cunoaste niciodata bucuria si libertatea proprilor decizii.

“Pe cand urmatorul bebe?” e o intrebare enervanta, fireasca si nesimtita in acelasi timp. Depinde de cine intreaba. Dar mi-am dat seama ca chiar NU STIU cand vreau sa mai fac un copil. Uneori il vreau acum, uneori peste 3 ani. Cu siguranta vom mai face copii pentru ca ne regasim in a fi parinti si ne place la nebunie. Dar am deja experienta unei sarcini planificate si as vrea ca urmatoarea sa ma surprinda. As vrea sa nu imi mai programez viata atat de detaliat. Totul pe ani, pe varsta, pac pac. E epuizant.

Si sunt atatea aspecte de luat in calcul, de la alaptat (am ales sa mergem pe autointarcare) pana la faptul ca imi doresc sa fie suficient de maricel Sasha incat sa inteleaga procesul sarcinii si al nasterii urmatorului copil. Uneori ma bazez ca am 24 de ani dar pe urma imi dau seama ca si asta e o conventie de rahat, ca puteam sa am 30 si tot aia era. Nu mai cred nici in varsta ideala pentru maternitate.

Am ajuns la concluzia ca INSTINCTUL nostru este mai puternic decat toate studiile stiintifice si sunt tot mai putini oameni care fac ce isi doresc cu adevarat. Totul e competitie in jur. Si competitia in exces ne indeparteaza de noi insine.

Va dati seama cum ar arata viata noastra daca am face NUMAI ce simtim? Daca nu am mai tine cont de nimic si am actiona instinctiv. E o schimbare mare si e nevoie de exercitiu zilnic. Dar se poate. Eu sunt pe drumul cel bun.

 .