Autodiversificare, explorare, pete si rabdare

Stiti pozele acelea de pe Pinterest cu camera copiilor in culori pastelate si impecabila, cu totul curat in jur si organizat la milimetru?

Nu exista asa ceva in realitate iar noi, parintii o stim cel mai bine.

Copiii se murdăresc :) Unii mai mult, altii mai putin. Unora li se permite si chiar sunt incurajati sa se manifeste liber iar alti parinti sunt mai restrictivi si mai putin deschisi din punctul asta de vedere.

Eu sunt usor obsedata de curatenie si de organizare. Mereu am fost… simt ca ma sufoc cand e dezordine in jurul meu. Asta pana sa apara primul copil, Sasha. Atunci m-am resetat complet si am descoperit ca petele, jucariile imprastiate, dezordinea fac parte din bucuria copilariei. Nu ai cum sa explorezi si sa iti dezvolti creativitatea in curatenie.

Pornind de la acest principiu, atunci cand Sasha a implinit 6 luni, am hotarat sa mergem pe autodiversificare in ceea ce priveste modul de hranire. Adica sa ii oferim mancarea si sa il lasam sa exploreze asa cum ii vine lui. Va imaginati un bebelus cu mancare in fata si lasat sa faca ce vrea?

Autodiversificarea vine la pachet cu murdarie. Multa!

Murdarie a hainelor, a covorului, a tot ce se afla in jur. In cazul nostru si a perdelelor. Dar mi-am asumat asta de la inceput. Bucuria si entuziasmul lui sunt mai presus de pete si de piticii mei de pe creier, la urma urmei.

Ia priviti:

Vreau un copil fericit si liber in primul rand.

Faptul ca l-am lasat sa invete singur sa manance si sa foloseasca tacamurile imitandu-ne pe noi a fost una din deciziile alea de care acum sunt foarte mandra. La un an si un pic Sasha manca singur supa/ciorba cu lingura. E adevarat ca jumatate ajungea in gura si jumatate pe haine… Dar el prinsese miscarea si mesele in familie erau un moment asa frumos de conectare si recunostiinta.

Acum la 3 ani nu se mai murdareste asa tare atunci cand mananca. Stiam ca e doar o etapa si ma bucur ca am avut rabdarea necesara sa imi stapanesc impulsul de a-l mentine curat.

Dupa ce manca vara scoteam scaunul de masa in curte si il spalam cu furtunul iar iarna intra direct la dus. Perioada mancatului cu toti porii a trecut si este parte din evolutia lui. Am facut sute de poze probabil cu toate expresiile pe care le afisa atunci cand incerca cu aliment nou. Iaurt, afine, sfecla, dovleac, avocado, sos de rosii… explozie de culori si amintiri. Hainutele lui le-au vazut pe toate… Si pot spune ca fiecare pata a meritat.

Hainele copiilor sunt facute sa fie patate. Suna ciudat dar mie imi plac mai mult asa. Arata energie, explorare si sete de cunoastere. Arata o mama relaxata pentru care prioritatile sunt altele.

Mai ales ca exista masini de spalat si detergenti, oricum hainele ajung la spalare la finalul zilei, ce sens mai are sa ma enervez cand bag la spalat o masina plina o data la doua-trei zile? Ma relaxez si ma bucur de acesti parteneri de incredere (masina de spalat automata si detergentul puternic), ma bucur din plin de tehnologie :-)

Are timp suficient sa fie imbracat la patru ace. Acum sa ne bucuram impreuna de copilarie, sa exploram si sa invatam.

Viata nu e ca in pozele de pe Pinterest… e mai frumoasa chiar.

Acest articol este inspirat de campania OMO care sprijina ideea unei copilarii frumoase, petrecute in aer liber, oferind solutii pentru toate tipurile de pete, oferindu-le celor mici libertatea de a se juca fara probleme.

Vedeti mai jos filmuletul “Messy Experiment” realizat de OMO: