“Cum ii cresti asa ii ai”

Este cea mai proasta vorba pe care am auzit-o vreodata :) Sau poate pentru ca de fiecare data e spusa la modul negativ, ca nu faci bine. Lasa ca vezi tu!

Ca il tii in brate desi poate sa mearga, ca dormi cu el, ca il alaptezi la 2-3 ani, ca il imbratisezi cand plange, ca il incurajezi sa se exprime tare si zgomotos, ca ai ales homeschooling… pana la urma cum ii cresti asa ii ai, s-a inteles?! :))

EU SPER SA FIE ASA! Sper sa ii am asa cum ii cresc.

Sper sa fie liberi in gandire si in tot ce fac asa cum sunt si eu cu el. Sper sa fie empatici si sensibili asa cum sunt eu cu ei. Sper sa aiba incredere in ei asa cum am eu incredere in mine in legatura cu felul in care ii cresc. Sper sa aleaga mancare sanatoasa asa cum aleg eu cand gatesc pentru familie. Sper sa fie afectuosi asa cum sunt eu cu ei. Sper sa fie atenti la mediul inconjurator asa cum sunt eu cu lucrurile pe care le fac/cumpar pentru casa. Sper sa le placa sa stea desculti afara cum stam acum. Sper sa isi sustina sotiile sa isi alapteze copiii.

Sper sa iubeasca animalele, sportul, muzica si viata in general. Asa cum o facem noi, parintii lor.

Sper sa fie asa cum ii cresc.

Nu exista prea multa atentie cand e vorba de copilul tau. Fiecare parinte (pentru mame bag mana in foc) isi simt copiii… Sunt unii oameni care au niste abilitati senzoriale foarte dezvoltate. Si ele devin si mai puternice dupa nasterea copilului. Eu am stiut exact cum este Sasha ca om in momentul in care l-am nascut. La fel si Raul. Si desi ii descopar zi de zi, intr-un fel mi se confirma ce stiu deja despre ei. Niste chestii atat de fine si de subtile… nimeni nu o sa stie mai bine ca mine ce au ei nevoie. Si nu ma mai deranjeaza comentariile pro/contra pentru ca Sasha a mai crescut si cand am indoieli ma uit la el si DA, ASA E – Cum ii cresti asa ii ai :) <3 (Context pozitiv de data asta).

Love!