Cele trei reguli ale jucariilor copiilor mei

Recunosc ca am o slabiciune pentru jucarii. Am avut dintotdeauna, cred ca are legatura cu latura mea copilaroasa.

Ma implic cu tot sufletul cand e sa cumpar jucarii copiilor. Nu am fost niciodata in situatia sa iau ceva la plesneala. Studiez mult inainte sa cumpar. Si incerc pe cat posibil sa fie o distanta mai mare de timp intre achizitiile importante in ceea ce priveste lucrurile copiilor (trenulet cu sine, bucatarie, bicicleta etc).

Si cred ca am facut bine. De fapt sunt sigura ca am facut bine pentru ca toate au avut succes. Cum am facut?

In primul rand am fost atenta si am inceput sa ii cunosc gusturile.

Ii place sa stea cu mine si sa gatim, i-am luat si lui bucatarie. E pasionat de trenuri (stam la bariera in drum spre gradinita :) si i-am luat un circuit foarte complex si interesant.

Jucarii ce tin de construit, puzzle-uri, lego.

In al doilea rand e important modul in care introducem o jucarie noua.

Eu sunt entuziasmata de fiecare data si cred ca i-am transmis starea aceasta. De obicei cumpar online si il las mereu pe el sa deschisa coletul. Pe urma studiem cutia impreuna, daca e ceva de asamblat tot impreuna o facem. Niciodata nu ii dau cutia cu ce o fi si gata. Sunt interesata de ce e inauntru, o descoperim impreuna. Cum spuneam, e fain sa ne vada entuziasmati si interesati.

Eu nu cred ca idealul este sa invete sa se joace singur. Bineinteles ca o va face dar mai bine sa vina de la el. Timpul de joaca parinte-copil e unul special pentru amandoi, daca lasi alte ganduri deoparte si esti acolo cu el. E o ocazie sa exersam rabdarea si sa ne aducem aminte de cum eram noi cand eram copii. Se jucau parintii cu noi? Daca da, cat de muuult ne placea? Daca nu, cat de muuult ne-ar fi placut sa o faca?

Al treilea lucru pe care il fac in privinta jucariilor este aranjarea lor. 

Sunt de parere ca trebuie aranjate frumos pe raft, ca pe bibelouri. In niciun caz sa stea acolo si sa ramana asa expuse, ci ca sa le aiba la vedere. Am evitat aranjatul (aruncatul adica) in cutii. Cel putin nu toate la gramada. Pentru ca se incurca intre ele si e pacat ca se pierd.

Am facut o cutie de lego, una cu sinele de tren si una cu legumele de taiat. In rest incerc sa le tin expuse ca sa le aiba la indemana. Iar cand trec mai multe zile in care le-am strans seara rapid la gramada, le iau pe urma la bibilit si la sortat. Sau le luam impreuna, si mai bine.

Facand asta am simtit ca am valorificat fiecare jucarie.

Si desi unele au fost destul de costisitoare, faptul ca se bucura de ele inseamna ca a meritat banii. As fi considerat risipa multe jucarii cu care nu se joaca. Dar daca avem jucarii care ii plac si cu care se joaca… e o vad ca pe o investitie!